AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.187 din 8.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D421/08.04.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență reglementează, astfel cum rezultă din cuprinsul Notei de fundamentare, „măsurile aplicabile în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în scopul continuării acțiunilor de limitare a răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populației, determinat de evoluția situației epidemiologice la nivel național, pentru acordarea și decontarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, inclusiv a unor servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naționale de sănătate, urmărind realizarea echilibrului financiar, începând cu trimestrul II al anului 2022”.
Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
2. Semnalăm că prezentul proiect reprezintă forma refăcută a proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.171 din 4.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D385/04.04.2022, pentru care a fost emis avizul favorabil cu observații și propuneri nr.360/5.04.2022.
Având în vedere faptul că, la redactarea prezentului proiect, nu au fost însușite unele dintre observațiile și propunerile formulate în avizul menționat, le reiterăm în cele ce urmează.
3. La al treisprezecelea paragraf al preambulului, pentru rigoarea exprimării, propunem ca formularea „ținând cont de atribuțiile statuate în sarcina direcțiilor de sănătate publică și a Institutului Național de Sănătate Publică prin faptul că aceste instituții sunt implicate în mod direct în organizarea și coordonarea rețelei sanitare în situații de risc epidemiologic și biologic” să fie înlocuită cu sintagma „ținând cont că Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, sunt implicate în mod direct în organizarea și coordonarea rețelei sanitare în situații de risc epidemiologic și biologic”.
Totodată, semnalăm că paragraful al cincisprezecelea are caracter declarativ, fapt ce contravine normelor de tehnică legislativă, motiv pentru care sugerăm eliminarea acestuia din cuprinsul preambulului.
4. Având în vedere că prezentul proiect are, în principal, caracterul unui act de sine stătător, pentru respectarea dispozițiilor art.47 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolele din cuprinsul acestuia vor fi marcate prin folosirea cifrelor arabe.
Această observație implică revederea și reformularea corespunzătoare a normelor de trimitere la actualele articole.
5. La actualul art.I, semnalăm că sintagma „cu excepția celor care, potrivit legii, se suportă din alte surse” este lipsită de claritate și predictibilitate, fiind necesară revederea și reformularea acesteia, în sensul indicării serviciilor medicale care se suportă din alte surse, care sunt respectivele surse, precum și actele normative în care sunt acestea prevăzute.
6. La actualul art.VII alin.(2), referitor la sintagma „se stabilesc prin Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate”, menționăm că, prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.1068/627/2021 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr.696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022.
Totodată, semnalăm că, potrivit Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.955/181/2022, termenul de aplicare a prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.1068/627/2021 a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2022.
Pe cale de consecință, sintagma sus-menționată trebuie înlocuită cu o trimitere expresă la prevederile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.1068/627/2021, avute în vedere.
Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.VIII alin.(2), în ceea ce privește sintagma „din cuprinsul contractului - cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate”, care trebuie înlocuită cu o trimitere expresă la prevederile Hotărârii Guvernului nr.696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare, avute în vedere.
Reiterăm aceste observații pentru toate situațiile similare din proiect.
7. La actualul art.X alin.(2), având în vedere că titlul Legii nr.95/2006 a fost redat anterior în cuprinsul actualului art.VII alin.(2), pentru a nu se încărca excesiv textul reglementării, se impune eliminarea acestuia din text.
8. La actualul art.XII, precizăm că achiesăm la punctul de vedere exprimat de Ministerul Justiției în adresa nr.2/27553/2022/01.04.2022, potrivit căruia „textul are caracter retroactiv, dat fiind că norma propusă produce efecte pentru trecut, or, normele interpretative produc efecte doar pentru viitor” și că „textul propus trebuie să se refere strict la definiția noțiunii de «influențe financiare» care se va avea în vedere în aplicarea normei de la data intrării în vigoare a prezentului proiect”.
9. La actualul art.XIII alin.(1), având în vedere natura actului normativ ce se dorește a fi adoptat prin prezentul proiect, se impune înlocuirea expresiei „prin prezenta ordonanță” din finalul textului, cu expresia „prin prezenta ordonanță de urgență”.
10. La actualul art.XV alin.(4), pentru o exprimare proprie stilului normativ, sintagma „de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență” trebuie înlocuită cu sintagma „de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.
„2. La articolul 8, după alineatul (33) se introduc șapte noi alineate, alin.(34) - (310), cu următorul cuprins:”.
La pct.2, referitor la textul propus pentru alin.(310) al art.8, semnalăm că formularea „precum și celelalte reglementări aplicabile în domeniul prelucrării datelor” este lipsită de claritate și precizie, fapt contrar normelor de tehnică legislativă, fiind necesară înlocuirea acesteia cu prevederile din actele normative avute în vedere.
La pct.3, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, expresia „prevăzute la articolul 6” din textul propus pentru art.13 alin.(1) trebuie redată sub forma „prevăzute la art.6”.
La pct.4, referitor la textul preconizat pentru art.19 alin.(4), având în vedere și mențiunile de la pagina 12 din Nota de fundamentare, pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară clarificarea și reconsiderarea următoarelor aspecte:
- dacă prin sintagma „drepturile plătite” se înțelege „drepturile salariale cuvenite” și
- dacă în locul sintagmei „transportul de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență” ar fi trebuit folosită sintagma „transportul se asigură de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență” sau a fost vizat faptul că transportul se va deconta din bugetul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
La pct.5, referitor la textul propus pentru art.212, prin care se urmărește ca, pentru munca suplimentară, personalul Centrului operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Sănătății, personalul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, și personalul detașat sau delegat în cadrul acestora, în situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la articolul 6 din Legea nr.130/2020, să beneficieze de sporurile prevăzute la art.21 alin.(2) și (3) din Legea-cadru nr.153/2017, este necesară reconsiderarea textului, din mai multe considerente:
a) Având aplicabilitate nelimitată în timp, normele nu prezintă caracter urgent, iar ipotezele enunțate nu pot fi considerate situații excepționale a căror reglementare să nu poată fi amânată, astfel încât să se recurgă la instrumentul ordonanței de urgență, și nu la procedura de legiferare obișnuită, aceea a legii adoptate de Parlament.
b) Precizăm că unul dintre motivele pentru care ar fi propusă adoptarea măsurii, așa cum se arată la pagina 13 din Nota de fundamentare, este acela de „a răsplăti efortul deosebit depus”, ceea ce conduce la concluzia clară că norma nu are caracter urgent, iar măsura propusă are caracter de recompensă pentru o activitate deja prestată și natură retroactivă.
c) În măsura în care soluțiile preconizate ar avea caracter temporar și urgent, precizăm că, potrivit art.II alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, „Prin derogare de la prevederile art.21 alin.(2) -(6) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”.
În consecință, având în vedere că norma propusă reprezintă o derogare de la prevederile art.II alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021, care, la rândul lui, instituie o altă derogare de la prevederile art.21 alin.(2) - (6) din Legea-cadru nr.153/2017, pentru respectarea dispozițiilor art.15 din Legea nr.24/2000 referitoare la reglementările speciale și derogatorii, textul preconizat pentru art.212 din Legea-cadru nr.153/2017 ar trebui să facă obiectul unei intervenții legislative asupra art.II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021, în sensul completării acestuia cu un alineat care să prevadă că munca suplimentară prestată de persoanele vizate este exceptată de la prevederile alin.(1).
De altfel, după cum se poate observa, în cuprinsul art.II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 mai sunt prevăzute și alte excepții de la prevederile alin.(1).
d) Sintagma „În situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la articolul 6” este imprecisă și nu asigură predictibilitate normei, întrucât nu se înțelege ce situații sunt avute în vedere și care este perioada concretă în care se va aplica măsura preconizată prin textul art.212.
Sintagma generează dubii în interpretare având în vedere că la art.6 din Legea nr.136/2020 sunt prevăzute patru situații de risc epidemiologic și biologic, respectiv:
„a) epidemie declarată prin ordin al ministrului sănătății;
b) urgență de sănătate publică de importanță internațională, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarației Organizației Mondiale a Sănătății;
c) pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătății și certificată prin hotărâre de Comitetul Național pentru Situații de Urgență;
d) cazul de risc epidemiologic și biologic iminent identificat și constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății”.
În plus, în lipsa precizării cazului concret de risc epidemiologic și biologic avut în vedere și a perioadei de aplicare a măsurilor vizate, apreciem că nu se justifică nici urgența adoptării măsurilor vizate.
În altă ordine de idei, menționăm că doar pentru activitățile desfășurate în condiții de risc epidemiologic și biologic persoanele vizate ar putea beneficia de un spor, nu și pentru activitățile desfășurate în situații de risc epidemiologic și biologic, situații în care își desfășoară activitatea întregul personal din sectorul bugetar și nu numai. În acest context, menționăm că, potrivit art.7 alin.(1) lit.b) din Cap.II al Anexei nr.II la Legea-cadru nr.153/2017, sporurile de care beneficiază personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare se acordă doar „în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea”.
În consecință, este necesară reconsiderarea sintagmei menționate.
12. La actualul art.XVIII, prin care se propune completarea Legii-cadru nr.153/2017, semnalăm următoarele:
12.1. Având aplicabilitate nelimitată în timp, normele de modificare a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prezintă caracter urgent, iar ipotezele enunțate nu pot fi considerate situații excepționale a căror reglementare să nu poată fi amânată, astfel încât să se recurgă la instrumentul ordonanței de urgență, și nu la procedura de legiferare obișnuită, aceea a legii adoptate de Parlament.
12.2. Măsurile propuse nu sunt argumentate în preambul și nici corelate cu informațiile din Nota de fundamentare.
12.3. Observațiile de la pct.7 lit.d) supra sunt valabile și pentru art.15 alin.(1) din cap.II al anexei nr.II și art.9 alin.(1) al lit.B) din cap.I al anexei nr.VIII la Legea nr.153/2017, propuse la pct.1 și 2 ale art.XVIII, unde regăsim exprimarea „În situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la articolul 6 din Legea nr.136/2020”.
În plus, având în vedere că întreg personalul unei instituții sau autorități publice își desfășoară activitatea în condiții de risc epidemiologic și biologic, nu doar personalul care ocupă funcții de conducere din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică sau directorul executiv, directorii executivi adjuncți, precum și funcționarii publici încadrați în cadrul structurilor de control în sănătate publică din cadrul direcțiilor de sănătate publică, precizăm că, în actuala redactare, soluția este discriminatorie, încălcând prevederile art.16 alin.(1) din Constituție referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii.
Precizăm că, potrivit principiului nediscriminării, în accepțiunea Curții Constituționale „(...) egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art.16 alin.(1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic” (a se vedea Decizia nr.875 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.87 din 27 ianuarie 2020, paragraful 45).
12.4. La pct.1, la textul propus pentru art.15 alin.(1), semnalăm că norma este lipsită de predictibilitate prin folosirea sintagmei „beneficiază de un spor de 30% din salariul de bază avut”, întrucât nu se înțelege care este natura juridică a acelui spor de 30% și nici rațiunea suplimentară a acordării acestuia, având în vedere că, din analiza prevederilor art.7 alin.(1) lit.b) din cap.II al anexei nr.II la Legea-cadru nr.153/2017, reiese că, pentru activitatea desfășurată pe perioada epidemiilor deosebit de grave, personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare beneficiază de un spor pentru condiții deosebit de periculoase al cărui cuantum este de până la 85% din salariul de bază.
Pe de altă parte, norma este neclară, întrucât nu se înțelege la ce salariu de bază se raportează acel spor de 30%, exprimarea „din salariul de bază avut” putând induce ideea că a fost vizat salariul de bază dintr-o anumită lună/perioadă.
Observațiile sunt valabile și pentru pct.2, în ceea ce privește textul propus la art.9 alin.(1).
13. Referitor la textul preconizat pentru actualul art.XIX, semnalăm că Legea nr.55/2020, cu modificările și completările ulterioare, este un act normativ cu aplicabilitate temporară, respectiv doar pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, astfel cum se prevede la art.1 din acest act normativ.
Având în vedere faptul că starea de alertă nu a mai fost prelungită începând cu data de 9 martie 2022, prevederile Legii nr.55/2020, cu modificările și completările ulterioare, nu mai sunt aplicabile.
Prin urmare, apreciem că nu este necesară abrogarea expresă a anumitor dispoziții din respectivul act normativ.
În consecință, se impune eliminarea actualului art.XIX din cuprinsul proiectului.
14. La actualul art.XXII, pentru claritatea și corectitudinea normei, este necesar să se indice categoria din care fac parte furnizorii invocați în text, deoarece formularea „activității desfășurate de furnizori” este mult prea vagă.
De asemenea, în considerearea observației de la pct.4 supra, norma de trimitere la „conform art.I – X, art.XIV și art.XX” va fi redată sub forma „potrivit prevederilor art.1-10, 14 și 20”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.402/12.04.2022